ADN-ul uman deschide poarta cunoasterii spirituale
În anul 1962, trei cercetători entuziaşti - Francis Crick, James Watson şi Maurice Wilkins - sunt răsplătiţi cu premiul Nobel pentru că au descoperit structura ADN-ului. Această substanţă prezentă în fiecare celulă, responsabilă pentru identitatea fiecărui organism, de la euglena verde până la om, era însă departe de a-şi fi dezvăluit toate secretele.
Cercetătorii continuă să o descifreze, iar corelaţiile care apar ne lărgesc viziunea asupra întregii lumi şi a cunoaşterii. Structura ADN-ului poate explica astăzi clarvederea, intuiţia, vindecările spontane şi de la distanţă, iluminarea neobişnuită a aurei în jurul ghizilor spirituali, impregnarea apei cu mesaje spirituale şi multe altele.
Ba chiar există dovezi pentru un nou fel de medicină în care ADN-ul poate fi influenţat şi reprogramat cu ajutorul cuvintelor şi prin frecvenţa undelor electromagnetice, fără a secţiona sau a înlocui anumite gene.
Totul în natură are un rost
Până nu de mult numeroși savanți credeau că ADN-ul are doar două funcții: aceea de a se replica, perpetuând astfel informația genetică și aceea de a sintetiza proteine.
Dar iată că o echipă de cercetători ruși a pus în evidență a pus în evidență o serie de alte trăsături ale ADN-ului. Ei au observat că numai 10% din capacitatea acidului dezoxiribonucleic se ocupă de funcțiile cunoscute. Predecesorii lor s-au mulțumit să catalogheze restul de 90% drept material de balast și să-și continue munca prin metode de manipulare a codului genetic, folosind enzime din bacterii pentru a tăia moleculele de ADN. Se poate însă mult mai elegant.
Lingviştii ruşi au descoperit că întregul cod genetic, inclusiv acel aparent nefolositor 90%, urmează reguli utilizate în toate limbile umane. Modul în care cuvintele formează fraze şi propoziţii şi chiar înţelesul lor sunt reproduse cu fidelitate în structura ADN-ului. De aici până la a spune că nici limbajele lumii nu au apărut la întâmplare, ci sunt rezultatul codului genetic, nu a fost decât un pas.
Dar ceea ce ne interesează acum este că într-adevăr putem influența ADN-ul cu ajutorul cuvintelor. Asta înseamnă că a afișa prin casă bilețele cu sugestii benefice ne influențează până la nivel celular? Dacă scopul nostru este, spre exemplu, să ne vindecăm de o anumită boală, eficiența metodei vorbește de la sine.
Frecvenţa de vibraţie contează
Însă cu toţii ştim că nu e atât de uşor. Oricât de mult ne-am dori, faptul că punem la vedere o hârtie cu ideea-forţă „Sunt perfect sănătos“ nu e de ajuns să ne scape instantaneu de suferinţă. Ce lipseşte din ecuaţie?
Cuvintele şi propoziţiile folosite de echipa de cercetători ruşi pentru a modifica ADN-ul au fost modulate prin intermediul unor raze laser sau al undelor radio, iar ele au efect numai pe anumite frecvenţe. Creierul uman emite, după cum se ştie, la rândul său, unde cerebrale care au frecvenţe de vibraţie diferite, fiecare corespondente cu anumite procese specifice care au loc aici.
Mesajele lingvistice ajung foarte uşor la nivelul ADN-ului pe frecvenţe ce pot fi asociate cu un nivel de conştiinţă ridicat. Nu poţi să speri că ADN-ul va primi o sugestie superioară modulată pe o frecvenţă asociată cu stresul sau o altă stare negativă. Însă atunci când un om meditează eficient, creierul său emite unde ce permit codului genetic să fie lesne modificat în bine, folosind pur şi simplu cuvinte şi propoziţii. Prin urmare, dacă ai un nivel de conştiinţă ridicat, nu ai nevoie de niciun aparat pentru a-ţi reprograma ADN-ul.
Mutaţii genetice fără efecte secundare nefaste
Cercetătorii au reușit să refacă prin această metodă cromozomi afectați de razele X, să capteze modele informaționale dintr-un ADN și să le transmită altuia, reprogramând astfel celulele pentru un alt genom. Ei au transformat cu succes, de exemplu, embrioni de broască în embrioni de salamandră prin transmiterea pur și simplu a modelelor informaționale de ADN corespunzător. Întreaga informație a fost transmisă fără niciun fel de efect secundar și n-au întâmpinat niciun fel de probleme când au scos și au reintrodus genele din ADN.
Clarviziune explicată ştiinţific?
Savanţii ruşi au descoperit, de asemenea, că ADN-ul uman creează tipare morfologice în vid, producând astfel aşa-numitele găuri de vierme magnetice. Acestea sunt echivalentele microscopice ale cunoscutelor punţi Einstein-Rosen din apropierea găurilor negre cosmice. Ele fac legătura între două puncte foarte îndepărtate din Univers prin care informaţia poate fi transmisă în afara spaţiului şi a timpului. ADN-ul atrage astfel de informaţii şi le transferă conştiinţei noastre.
Un asemenea proces de hiper-comunicare este mult mai uşor de folosit într-o stare de relaxare profundă. Stresul, grijile sau un mental agitat împiedică hiper-comunicarea, iar informaţiile primite vor fi complet distorsionate şi inutile. Se pare că în natură există acest tip de hiper-comunicare de milioane de ani.
Un exemplu este organizarea insectelor: într-un muşuroi de furnici, când regina furnică este separată de colonia sa, activitatea continuă cu fervoare, conform planului. Dar dacă regina este ucisă, nicio furnică nu va mai şti ce să facă. Se pare că regina transmite furnicilor, prin intermediul conştiinţei de grup, planurile de acţiune, oricât de departe se află, cu condiţia să fie în viaţă.
La oameni hiper-comunicarea se întâlneşte cel mai adesea atunci când o persoană are dintr-o dată acces la informaţii din afara ariei sale de cunoaştere. O astfel de hiper-comunicare este mai apoi experimentată sub forma inspiraţiei sau a intuiţiei.
Meditaţia la unison face minuni
Structura lingvistică a ADN-ului face posibilă programarea minții și în grupuri mari de oameni. Așa cum funcționează conștiința de grup la animale, tot astfel pot fi transmise mesaje și la nivel de grup uman. Calitatea mesajelor depinde tot de nivelul de vibrație pe care sunt transmise.
Se știe, spre exemplu, că oamenii pot modifica starea vremii. Ritualuri precum paparudele sau călușarii dădeau roade prin focalizarea protagoniștilor asupra unei singure idei, modulate prin starea de transă declanșată de dansul și cuvintele adecvate. Cercetătorii cred că dacă oamenii ar deveni perfect conștienți de propria lor individualitate, ar recâștiga conștiința de grup și ar avea o putere dumnezeiască de a crea, transforma și modela lucrurile pe pământ.
Există deja dovezi că atunci când un număr mare de oameni își focalizează atenția asupra unei idei, generatoarele de numere aleatoare din computere încep să emită secvențe de numere ordonate. Dacă sărbătoarea Crăciunului, Cupa mondială de fotbal sau înmormântarea Prințesei Diana au putut, cu atât mai mult o face meditația la unison.
Un astfel de experiment s-a desfășurat în cadrul proiectului internațional Conștiința globală planetară, în august 2003, cu ocazia spiralei de hiatus anual realizată la Costinești de yoghinii din Școala de yoga MISA. Serverul românesc care a transmis datele înregistrate calculatoarelor de la Princeton s-a aflat în cluj, la peste 700 de km de litoralul românesc, dar rezultatele au indicat valori foarte ridicate, ceea ce arată că meditația yoghină a influențat puternic ambianța energetică din întreaga țară.
Conştiinţa şi materia sunt inseparabile
Să recapitulăm: ADN-ul, care este o structură materială, reacţionează puternic la stimuli emişi prin intermediul conştiinţei. Educaţia materialistă la care este supusă întreaga societate face ca asemenea teorii să provoace reacţii contradictorii în lumea academică oficială. Cum adică să vindecăm bolile prin concentrare mentală? Păi atunci industria farmaceutică, ocupată să construiască şi să combine substanţe, cu ce s-ar mai îndeletnici?
Un întreg sistem de idei începe să se clatine. Dincolo de aspectul financiar al problemei, care nu e deloc de neglijat, o mulţime de dogme ştiinţifice sunt atacate frontal. Tocmai de aceea, rezistenţa faţă de asemenea teorii este şi ea pe măsură. Miliarde de oameni din lumea întreagă au învăţat că întotdeauna, dacă vor să se vindece de o boală, trebuie să meargă la medic, unde vor primi o reţetă, cu care vor merge la farmacie, de unde vor cumpăra un medicament. Milioane de medici din lumea întreagă se mândresc cu diplomele lor, care îi fac să fie printre privilegiaţii capabili să semneze o reţetă. Cum să-şi trimită pacienţii acasă, unde nu trebuie decât să lucreze pentru a-şi ridica nivelul de vibraţie?
Noile descoperiri din lumea ştiinţei către asta tind. Normal că sistemul nu le va primi cu braţele deschise. Totuşi, cei care înţeleg şi adoptă aceste paradigme au rezultate considerate de majoritatea lumii drept fenomene supranaturale. Însă dacă porneşti de la ideea în care se întâlnesc fizica de avangardă şi mistica din toate timpurile - că materia şi conştiinţa sunt de aceeaşi natură, nimic nu mai este supranatural, totul este perfect posibil, chiar firesc.
Corelaţiile care se pot face între alcătuirea codului genetic şi diferite concepte spirituale sunt uluitoare şi aduc dovezi în plus pentru ideea că materia este o prelungire a conştiinţei.
ADN-ul respectă proporţia de aur
„Pentru ca un întreg împărțit în părți inegale să pară frumos, trebuie să existe între partea mică și cea mare același raport ca între partea mare și întreg“ - spunea arhitectul roman Marcus Pollio Vitruvius, cu aproape o sută de ani înaintea erei noastre.
Învățații vremii descoperiseră deja numărul de aur: 1,618. Misterioasa proporție numită phi poate fi întâlnită peste tot în natură. De la imensele galaxii și până la cochilia spiralată a celui mai neînsemnat melc, toate formele o respectă cu strictețe în alcătuirea lor. Nici corpul uman nu face excepție: raportul dintre distanța de la pământ la șold si cea până la umeri este egal cu phi.
Raportul dintre distanța de la pământ la șold și cea până la genunchi este tot phi. La fel și raportul dintre distanța de la cot la încheietura palmei și cea până la vârful degetului mijlociu. De ce ar face excepție tocmai ADN-ul?
Alcătuirea lui spiralată i-a inspirat pe oamenii de știință să verifice și iată că ipoteza lor s-a confirmat. Fiecare ciclu al dublei sale spirale măsoară 34 de angstromi (unitate de măsură egală cu 1x10-10) lungime și 21 lărgime. Aceste numere fac parte din seria lui Fibonacci, iar raportul lor, 1.6190476, se apropie strâns de phi. Secțiunea pe lățime a fiecărui lanț formează un decagon a cărui diagonală respectă același raport. Chiar și cel mai încăpățânat savant materialist va fi nevoit, mai devreme sau mai târziu, să cedeze în fața unei asemenea evidențe. E greu de crezut că repetarea aceleiași proporții atât la nivel macrocosmic, cât și la cel microcosmic nu are nimic de a face cu o intenție dumnezeiască. Aceasta ne aduce din nou în fața ideii că materia și conștiința merg mână în mână, cu consecințele ei copleșitoare.
Câţi codoni, atâtea hexagrame în I Ching
ADN-ul are o structură asemănătoare cu o scară, alcătuită din două şiruri spiralate, unite prin perechi de baze azotate ce pot fi de patru feluri: adenină, citozină, guanină şi timină. Ele se pot combina doar în anumite feluri, iar aceste combinaţii dau naştere particularităţilor unice ale fiecărei forme de viaţă.
Trei perechi de astfel de baze azotate formează ceea ce se numeşte un codon. Codul genetic conţine în totalitate 64 de codoni – toate combinaţiile celor patru baze azotate – având diferite funcţii. Unii cercetători familiari cu sistemul divinatoriu chinezesc I Ching au fost intrigaţi de similaritatea dintre numărul de codoni din codul genetic şi numărul de hexagrame din acest sistem.
Aşa cum numeroşi savanţi au observat, I Ching este mai mult decât o simplă modalitate de a citi viitorul. Celebrul psihanalist Carl Jung apela la el pentru a pătrunde înţelesul profund al inconştientului colectiv şi al diferitelor situaţii de viaţă pe care le traversa. În China, această carte divinatorie reprezintă una dintre cele mai adânci revelaţii spirituale. Trăind în conformitate cu ea poţi atinge perfecţiunea.
Neîntâmplător, cele patru baze azotate pot fi echivalate cu cele patru tipuri de linii ce formează o hexagramă: yang stabil, yang în transfomare, yin stabil şi yin în transformare. Trei perechi de baze ale ADN-ului formează un codon, la fel cum trei linii ale I Ching-ului formează o trigramă. Ambele structuri descriu realitatea în mod similar.
Cu descoperirea uneia dintre ele se mândresc laureaţi ai premiului Nobel. Cealaltă i-a apărut lui Fu Xi, un legendar împărat chinez, pe carapacea unei broaşte ţestoase, în timp ce se plimba cu mii de ani în urmă pe malul Fluviului Galben.
Metalele planetare influenţează ADN-ul
Cu ceva timp în urmă, Etienne Guille, specialist în biologie moleculară vegetală, profesor la Universitatea din Paris Sud Orsay, a descoperit cu uimire că ADN-ul devine activ în prezenţa anumitor metale. Cele care provocau variaţiile cele mai puternice erau tocmai metalele alchimice, atribuite planetelor din zodiac.
Aurul are drept corespondent Soarele, Fierul planeta Marte, Staniul (sau cositorul) pe Jupiter, Plumbul rezonează cu planeta Saturn, Argintul cu Luna, Mercurul cu planeta cu acelaşi nume şi Cuprul (sau arama) are legătură cu planeta Venus.
În molecula de ADN au fost puse în evidenţă: Cuprul, Plumbul, Fierul, Zincul, Cadmiul, Manganul, Mercurul, Argintul, Aurul, Nichelul, Cobaltul, Staniul, Aluminul, Platina etc. Celelalte metale, care nu sunt atribuite planetelor, sunt şi ele capabile să provoace variaţii de conformaţie, dar sunt mai puţin tipice decât cele ale metalelor specificate de tradiţia alchimică şi pot fi chiar incluse într-una sau alta din aceste şapte categorii.
Atunci când influenţa uneia dintre planete este mai puternică, procesele din natură în care metalul corespondent este implicat devin mai active. Astrologii ştiu să-ţi spună de ce boli să te fereşti în timpul diferitelor tranzite planetare. Aceste date pot fi verificate acum şi prin intermediul influenţelor metalelor faţă de ADN.
Perspectiva completă asupra realităţii
Câmpul cunoașterii umane se lărgește din ce în ce mai mult, cuprinzând și unificând date ce păreau fără legătură. James Watson, unul dintre cei trei laureați Nobel care au descifrat codul genetic, spunea într-un interviu recent: „Ritmul descoperirilor este uimitor. În fiecare zi apare câte ceva la care mi-ar plăcea să găsesc un răspuns. Între 1953 și 1960 eram norocoși dacă s-ar fi ivit două chestiuni importante pe an. Așteptam și câte doi ani și nu se întâmpla nimic.“
Nu e singurul care a observat asta. În apropierea unui sfârşit de ciclu temporal important, totul pare să se amplifice şi să se grăbească. Ne putem aştepta ca nu peste mult timp să fim martorii unor descoperiri uluitoare, care vor schimba radical perspectiva asupra realităţii.
Cunoaşterea mistică şi cea ştiinţifică devin din ce în ce mai îngăduitoare una faţă de cealaltă. Cum va arăta momentul în care se vor unifica?
Revista Yoga Magazin nr. 78