Puterea gândirii pozitive

“Unii oameni văd lucrurile așa cum sunt și se întreabă neputincioși: De ce?. Eu visez la lucruri care n-au fost niciodată și spun: De ce nu?.”   -  George Bernard Shaw

Orice gând se manifestă printr-un conținut energetic la nivel vibrator. Un gând, odată emis, se propagă în spațiu și este în continuare acceptat de alți oameni, care au gânduri de aceeași natură. Gândul determină întotdeauna în emitent o stare de receptivitate pentru energiile specifice de același fel. De aceea, viața omului este rezultatul gândurilor sale. Indiferent de situația în care ne aflăm, noi dispunem de o forță de care nu suntem întotdeauna conștienți: aceasta este puterea formidabilă a gândirii pozitive, care ne pune instantaneu în rezonanță cu puterile benefice, minunate ale Universului. 

Care a fost primul gând care v-a apărut în minte în această dimineață? A fost un gând frumos, spre exemplu, v-ați gândit la o persoană dragă sau v-ați bucurat că ați văzut soarele pe cer? A fost un gând negativ, de genul: “Sunt atât de obosit și n-am nici un chef să mă scol”? Amintiți-vă acum care au fost următoarele gânduri, care a fost starea generală pe care o aveați când v-ați început propriu-zis activitatea. Remarcați că întreaga “programare” pe care ați făcut-o în imaginație pentru această zi a fost de natură să vă susțină de-a lungul zilei sau, dimpotrivă, să vă aducă numai necazuri. Un mare filosof spunea: “În voi se află cauza a tot ceea ce vi se petrece în viață.”  

Dacă privim cu atenție la noi înșine și la oamenii care ne înconjoară și urmărim să observăm atitudinea lor față de evenimente, vom remarca existența a trei atitudini fundamentale în fața vieții, aflate într-o strânsă legătură cu orientarea predominantă a gândurilor: atitudinea fatalist-pesi­mistă, atitudinea pseudo-idealistă și atitudinea activ-optimistă. 

Atitudinea fatalist-pesimistă
Aceasta este atitudinea ce se manifestă prin frica față de viitor, sentimentul de inutilitate, disperare, neliniște și nesiguranță. Este cel mai adesea întâlnită în rândul oamenilor dezorientați, nefericiți, dezechilibrați. Am cunoscut probabil cu toții indivizi care ratează în mod sistematic ocaziile favorabile, care întotdeauna se găsesc în fața unor dificultăți, care se consideră victime ale evenimentelor negative. Ei sunt cei care, la primul obstacol întâlnit, concluzionează: “Știam că nu voi reuși! Nu pot să fac nimic, nu pot să schimb nimic!”. Când au de rezolvat o problemă importantă, primul gând care le apare în minte este că această muncă nu li se potrivește. Imediat devin nemulțumiți și neinteresați și cred cu tărie că în alte circumstanțe, cu alte mijloace ar fi putut să rezolve totul mult mai bine și mai repede. Din această cauză, soluțiile problemei le scapă și încep să capete convingerea că nu o vor putea rezolva. Toate eșecurile trecute sunt reamintite, iar posibila reușită dispare în fața unui munte de dificultăți. Și toate acestea pornind de la un singur gând negativ. Și totuși, nu se poate spune că ei nu doresc să acționeze. Am auzit de atâtea ori unii oameni afirmând: “Îmi voi reface viața”, “Voi reîncepe pe noi baze”, “Îmi voi schimba norocul” dar, cu toate acestea, ei reiau aceleași compor­tamente, aceleași atitudini negative, același mod de a privi lucrurile, chiar dacă situația exterioară este alta. Tendințele conflictuale, incapacitatea de a depăși obstacolele, de a privi situațiile cu obiectivitate, de a-și pune în valoare calitățile, de a trăi și de a resimți permanent acel sentiment indescriptibil de calm și armonie interioară sunt reluate mereu și mereu. 

 “Mintea, în felul său propriu și prin ea însăși, poate face din paradis un infern și din infern un paradis.” - John Milton


Atitudinea pseudo-idealistă
Cea de-a doua atitudine funda­mentală este caracterizată de fuga de responsa­bilitate și de tendința de a fugi din fața realității într-o lume iluzorie, în care obligațiile și necesitățile cotidiene sunt ignorate în numele superiorității spiritului. Întâlnim în această categorie falșii filosofi, veșnicii nemulțumiți, eternii visători. Ei sunt cei care cedează imediat în fața proastei dispoziții; îi găsești mereu visând la ceea ce ar putea avea, fără a face niciodată nimic pentru ca visele lor să devină realitate; se enervează din lucrurile cele mai mărunte și găsesc defecte la toți cei din jurul lor, dar niciodată la ei înșiși. Atitudinea pseudo-idealistă nu este, de fapt, decât un mijloc fals de auto-protecție, de punere la adăpost în fața realității și a destinului propriu.  Pseudo-idealiștii acceptă o manieră pasivă de a lăsa lucrurile să evolueze la voia întâmplării, de a evada în reverii despre lumi ideale, care nu vor exista niciodată, deoarece nu se întreprinde nimic pentru ca ele să existe. A nu acționa reprezintă, în acest caz, un mod de a acționa, dar unul negativ și care duce la rezultate negative.

Dacă atitudinea pseudo-idealistă se transformă într-o atitudine autentic-i­dealistă, ceea ce presupune ca teama de responsabilitate și fuga din fața realității să se transforme în încredere în sine și în viață, atunci apare cea de a treia atitudine, cea activ-optimistă. Contemplarea poate deveni, în acest caz, un mijloc de a gândi corect, de a trăi cu adevărat și de a deveni stăpânul vieții. 

“Omule, nebunule, tu faci minuni fără să știi și nu cunoști aproape deloc puterea formidabilă a gândirii tale. Să știi că tot ce-ți închipui este realizabil și se face direct proporțional cu încrederea ta. …De ce te ferești oare să stai de vorbă cu tine însuți, descoperindu-te astfel un perfect zeu?” - Tudor Arghezi

Atitudinea activ-optimistă
A treia atitudine fundamentală, cea activ-optimistă, este caracte­ristică celor care evaluează cam tot ceea ce există în jurul lor ca fiind pozitiv. Atitudinea profund pozi­tivă a minții este credința fermă, de nezdruncinat, că lucrurile evoluează în bine și că orice problemă sau dificultate poate fi depășită. Viața e plină de împrejurări asupra cărora nu putem acționa direct; ceea ce se poate face este modificarea modului de a le privi. Activ-optimiștii își construiesc o stare de spirit pozitivă, fiind astfel capabili să facă față evenimentelor și să-i influențeze, astfel, în bine, pe cei din jur. Ei își învăluie toate relațiile personale într-o căldură afectuoasă, fermecătoare. Acești oameni știu că dificultățile reprezintă necesități ale vieții, care ne ajută să înțelegem profund viața și să ne depășim propriile limite. Activ-optimiștii știu că nu sunt jucării în mâna destinului, ci creatorii propriei fericiri. Ei fac din starea lor permanentă de entuziasm o adevărată artă și trezesc astfel capacitatea de a trece cu ușurință peste toate obstacolele. Ei nutresc aproape întotdeauna și din toate puterile gânduri pozitive și acționează mai mereu în bine, fiind din plin și prompt susținuți de forțele benefice captate prin rezonanță din Macrocosmos. Acești oameni sunt deschiși către tot ceea ce îmbogățește spiritul, sunt gata să învețe totul din orice și cred cu tărie că cel mai revoluționar act pe care îl pot realiza în lumea aceasta este să fie fericiți. Și tocmai pentru faptul că ei afirmă binele în tot, evenimentele și ființele le reflectă cea mai bună parte a lor. Cu alte cuvinte: “Spune DA Vieții și Viața îți va spune DA!”.

“Istoria lumii este aceea a câtorva oameni extraordinari care au avut credință deplină în ei. Această credință face să se manifeste Divinul care este totdeauna în spatele nostru. O ființă umană care are o credință mare poate orice; acesteia îi este totul cu putință. O asemenea ființă umană va eșua numai când nu-și va mai da în mod suficient osteneala să manifeste puterea subtilă infinită a Universului. Cel ce va înțelege aceasta va realiza cât de important este să credem, înainte de toate, în forțele noastre proprii.” - Swami Shivananda   


“Orice suflet care se înalță, înalță lumea”
Fiecare om este creatorul propriului său destin, el este cel care îți construiește propria sa existență alcătuită din lumini și umbre, din urcușuri și coborâșuri. Noi suntem cei care ne alegem țelul și depinde numai de noi să țintim spre abisuri sau spre înălțimi, iar ecoul năzuinței noastre reverberează la nivelul întregului Univers, căci: ”Orice suflet care se înalță, înalță lumea.” Să începem, așadar, fiecare zi impunân­du-ne să gândim pozitiv. A gândi pozitiv înseamnă a ne amplifica cu putere încrederea în noi înșine și în Dumnezeu și a fi în toate acțiunile noastre în armonie cu legile divine ale Universului.

“Nimic măreț nu a fost niciodată dobândit decât de aceia care au îndrăznit să creadă că ceva din interiorul lor era superior circumstanțelor.” - Bruce Barton


text de Elena Godeanu
Revista Misterelor nr. 31/2000

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
Patrunderea în supramental Patrunderea în supramental

Lumea în care trăim este un imperiu al simțurilor, în care esența divină a sufletului  nostru, adevăratul Sine, a fost dată uitării de majoritatea oamenilor. Suntem precum niște actori aflați pe marea scenă a vieții, care…

Isus se naște în noi Isus se naște în noi

Crăciunul este învăluit într-un sublim mister pe care foarte puțini oameni îl realizează. Atât de prinși de obiceiuri care și-au pierdut din semnificații, oamenii au uitat sau nu s-au gândit niciodată la adevărata…

Glosar de termeni