Satul dispărut

Lacul Angikuni, situat la apro­xi­mativ 800 km de baza Poliției ecvestre din Churchill, Canada, era locul în care, timp de foarte mulți ani, un trib de eschimoși își ridica tabăra pentru iernat. Era o zonă care le convenea, deoarece se afla foarte aproape de terenurile de vânătoare care le asigurau hrana zilnică și, în același timp, departe de civilizație, oferindu-le astfel posibilitatea unui trai pe măsura dorinței lor. În acest loc pustiu, eschimoșii erau din când în când vizitați de vânători nomazi, cu care făceau schimb de blănuri. Unul dintre acești vizitatori  se numea Joe LaBelle, iar el cunoștea foarte bine aceste locuri, cutreierându-le de peste 40 de ani. 

În noiembrie 1930, Joe se întorcea în lumea civilizată după o expediție de vânătoare. El s-a abătut puțin din drum pentru a petrece câteva zile alături de prietenii săi de la Angikuni. Primul sentiment că ceva lipsește, l-a avut când a început să coboare pe cărarea ce ducea spre sat. În locul zgomotelor obișnuite, de data aceasta a fost întâmpinat de o liniște totală. Joe s-a oprit la marginea satului și a rostit cu glas tare câteva cuvinte de salut. Nu a primit însă nici un răspuns, ceea ce i s-a părut foarte ciudat, deoarece sătenii erau cunoscuți ca fiind oameni foarte prietenoși și întotdeauna bucuroși de oaspeți, mai ales când era vorba de vechi prieteni, precum Joe LaBelle.

LaBelle a petrecut o oră întreagă în satul pustiu, examinând cu atenție toate colibele și corturile. El a găsit vase cu mâncare așezate deasupra unor focuri care se stinseseră de mult. Într-o colibă a dat peste o piesă de îmbră­căminte confec­ționată pentru un copil; acul de fildeș era încă înfipt în blană, așa cum îl lăsase mama copilului când fu­sese nevoită să-și întrerupă brusc lucrul. Pe malul lacului se aflau trei caiace, printre care și cel al șefului de trib. Ambar­cațiunile se legănau în voia valurilor la țărm, dovadă a faptului că nu mai fuseseră folosite de mult. În acest loc se aflau carabinele eschimoșilor, lucru care l-a uimit pe LaBelle, deoarece era un lucru cunoscut că doar un eschimos in-conștient pleacă într-o expediție fără arme. În plus, la circa 100 metri de satul părăsit, LaBelle a găsit cadavrele câinilor din sat, legați de cioturile unor copaci retezați. După aspect, erau morți de foame, fapt confirmat de examenul patologilor canadieni. În partea opusă a taberei față de locul unde a descoperit câinii, Joe a dat peste o altă ciudățenie. În acel loc, eschimoșii îngropaseră un membru al tribului lor, conform tra­diției care cerea acoperirea mormân­tului cu pietre. Numai că acest mormânt fusese des­chis, cineva stivuise cu grijă toate pietrele în două grămezi ordonate, iar cadavrul dispăruse, lucru de necon­ceput la eschimoși.

Raportul ulterior al Poliției ecvestre a concluzionat că, din motive necu­noscute, un sat de aproape 30 de locuitori a fost părăsit de oamenii lui în toiul iernii, fără ca eschimoșii ce își abandonaseră căminele în așa mare grabă să-și ia cu ei îmbrăcăminte, alimente sau arme și, în plus, lăsându-și câinii să moară de foame. După câteva luni de investigații, cazul a fost clasat drept “mister neelucidat” și nu a fost găsită nici o explicație până în prezent.

Unde însă, ar fi putut să dispară eschimoșii? Oamenii de știință care au cercetat misterioase cazuri de dispariții au emis numeroase posibile explicații: deschideri și închideri bruște ale scoarței terestre cauzate de fenomene naturale, răpiri efectuate de extratereștrii, tran­slații în lumi paralele etc. 

În 1965, un membru al Academiei de științe din New York, doctorul J. H. Christenson, a publicat un articol intitulat “Time Reversal”, în care a scris: “O ipoteză îndrăzneață sugerează că există un univers fantomă ase­mănător cu al nostru. Nu este decât o interacțiune foarte slabă între aceste două universuri, în așa fel încât noi nu vedem cealaltă lume; ea se amestecă liber cu lumea noastră…”

“Universurile paralele sunt mai aproape de noi decât mâinile și picioarele noastre…” - H.G.Wells

 

Revista Misterelor nr. 31/2000

 

 

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
Un concept din alte timpuri Un concept din alte timpuri

La data de 2 iunie 1925, în grădina Luxembourg, la Paris, un student de 24 de ani, pe nume Jean Romier, citea o carte, așezat pe o bancă. La un moment dat, un bătrân îmbrăcat cu o redingotă ciudată s-a așezat lângă el…

Experiențe la hotarele vieții Experiențe la hotarele vieții

 

Glosar de termeni