Intestinul gros şi importanţa lui în procesul digestiei

Intestinul gros sau colonul poate fi privit ca două organe. Partea dreaptă, cecumul și colonul ascendent joacă rolul de fermentator. Este implicat în recuperarea nutrienților, astfel încât grăsimile, proteinele, fibrele și amidonul rezistent sunt transformate de către bacteriile din intestin şi se absorb pentru a fi utilizate de către organism. Partea stângă, colonul transversal, descendent și colonul sigmoid, au rol în eliminare.


Bacteriile din colon au o activitate intensă, reductivă, metabolică, în timp ce ficatul este oxidativ. Sub acţiunea florei microbiene locale au loc două procese distincte, de fermentaţie şi de putrefacţie. La nivelul cecumului, a colonului ascendent şi în prima jumătate a colonului transvers se afla o floră microbiană nepatogenă aerobă (au fost identificate aproximativ 300 de specii de bacterii diferite), formată în special din Escherichia coli, Lactobacillus, Aerobacter aerogenes şi Enterococcus care scindează glucidele nedigerate sau neabsorbite. Unele glucide neabsorbite, cum sunt pectina, guma arabică, oligozaharidele și amidon rezistent, sunt fermentate până la acizi grași cu lanț scurt, în special acid acetic, propionic și n-butiric și dioxid de carbon, hidrogen și metan. Aproape toţi aceşti acizii grași vor fi absorbiţi de colon. Fermentația va continua până când substratul de fibre din colonului este epuizat.


Producția de acizi grași cu lanț scurt are mai multe acțiuni asupra mucoasei intestinale. Toți aceşti acizi se absorb ușor de către mucoasa colonică, dar numai acidul acetic ajunge în circulația sistemică în cantități apreciabile. Acidul butiric pare a fi utilizat drept combustibil pentru celulele colonice. Fibrele fermentabile cum este pectina, datorită acţiunii sale în dezvoltarea bacteriilor duce la creșterea masei bacteriene la nivelul colonului. Acizii biliari sunt apoi excretaţi în fecale. Alte fibre, de exemplu guma arabică, acționează ca stabilizator și cauzează o scădere semnificativă a colesterolului seric, fără a crește excreția de fecale.
Sub acţiunea florei de fermentaţie are loc sinteza vitaminei K şi a vitaminei B12, intervin în metabolismul acizilor biliari şi stimulează funcţia de apărare a organismului prin creşterea producţiei de imunoglobuline.
Cea de a doua parte a colonului este populată de bacterii anaerobe cu rol de putrefacţie. Peste 95% din numărul total de bacterii din intestinul gros sunt anaerobe şi produc în interiorul intestinului gros o serie de substanţe toxice pentru organism, cum sunt inodol, scatol sau amoniac, care se elimină prin materiile fecale. Fecalele sunt formate din apă, bacterii, lipide, steroli, mucus şi fibre. 75% din compoziţia lor este reprezentată de apă, reziduul uscat fiind format din fibre nefermentate și compuși excretați.


Fibrele sunt importante pentru digestie, dar şi pentru menţinerea în stare de sănătate a colonului. Mărimea particulei fibrei este extrem de importantă deoarece de capacitatea ei de a reţine apa depinde greutatea materiilor fecale. Tărâţele de exemplu cresc greutatea fecalelor umede, pe când pectina este fermentată și nu are niciun efect asupra greutății scaunului.
Tulburările care pot apare la nivelul intestinului gros sunt multiple. Cele mai frecvente sunt constipaţia şi sindromul de colon iritabil, dereglări funcţionale care, deşi produc discomfort vizibil pot fi ameliorate relativ uşor prin dietă şi suplimente alimentare.


Unul dintre simptomele cele mai des întâlnite este balonarea. Are mai multe cauze. Unele alimente cum sunt carbohidraţii, fibrele şi alimentele dulci produc mai frecvent flatulenţă. Cele mai multe alimente care conţin carbohidraţi pot produce gaze. Aici intră varza, broccoli, varza de Bruxelles, sparanghelul şi fasolea care conţin preponderent rafinoză. Fructoza din fructe, grâu şi preparatele pe baza de fructe din comerţ este o altă cauză. Un alt carbohidrat ce se găseşte în mod natural în fructe, dar şi ca îndulcitor pentru produsele pentru diabetici este sorbitolul. Lactoza, ce se găseşte în lapte şi produsele lactate precum şi în pâine, cereale şi dressingurile pentru salate este, de asemenea o sursă de gaze la nivelul colonului. Fibrele care cresc posibilitatea de balonare sunt atât solubile şi se găsesc în tărâţele de ovăz, fasole, mazăre şi în cele mai multe fructe, cât şi insolubile, conţinute în tărâţele de grâu şi unele legume. Acestea din urmă trec nemodificate prin intestin, producând puţine gaze. Cartofii, porumbul şi pastele făinoase conţin amidon care produce gaze pe măsură ce este degradat în intestin. Orezul este singurul produs cu amidon care nu produce gaze la digestie.


O dietă care elimină în mare parte consumul de leguminoase, produse lactate, făină albă, zahăr şi cartofi poate să amelioreze balonarea. În special zahărul alb şi produsele cu gluten produc cele mai multe tulburări.
O altă cauză a balonării este viaţa dezordonată, stresul şi mâncatul la ore diferite, combinaţia nepotrivită de alimente, ronţăitul, băuturile acidulate şi alimentele de tip cipsuri.


Am putea argumenta că viaţa la ora actuală e în plină viteză iar stresul, mâncatul pe fugă şi viaţa nu tocmai ordonată sunt ceva obişnuit. Ei bine, nu este tocmai aşa. Munca multă poate fi făcută şi dacă luăm piciorul de pe acceleraţie. Ca să facem tot ce avem nevoie dimineaţa înainte de muncă, în mod liniştit şi relaxat poate ne ia doar 10 minute în plus. Un efort nu foarte mare dacă e să ne gândim că ne trezim doar un pic mai devreme. Apoi, mersul pe jos până la prima staţie de tramvai, autobuz sau metrou ne mai întârzie câteva minute, dar ne scoate din nerăbdarea cu care ne mutăm de pe un picior pe altul aşteptând un mijloc de transport care nu ştim când vine. Iar dacă nu suntem genul elegant care se înghesuie în pantofi incomozi, putem merge pe jos mai mult de o staţie. Până la urmă vom sta închişi într-o încăpere pentru următoarele 8 ore şi dimineaţa e singurul moment în care ne putem bucura de zi. Nu de alta dar după servici gradul de oboseală este pentru unii mult prea mare ca să se mai bucure de ceva.


Se vorbeşte foarte mult de sindromul de colon iritabil, dar ronţăitul, băuturile acidulate, dulciurile şi cipsurile sunt o sursă importantă când vine vorba de balonare. Nu trebuie neapărat să ne confruntăm cu ceva foarte serios. Dacă mai mereu avem câte ceva de ronţăit, în special dulciuri sau cipsuri sau mâncăm aiurea, tot ce vine la rând fără să ţinem seama de timpul de digestie, nu vom scăpa de balonare. E posibil ca balonarea să fie ceva nou pentru noi şi să o tratăm superficial. Gândiţi-vă însă la momentul în care balonarea vă pune abdomenul mereu în distensie, apasă pe celelate organe, vă dă dureri şi vă încetineşte activitatea. Pe scurt vă simţiţi ca şi cum aţi înghiţit un balon pe care nu ştiţi cum să îl dezumflaţi. În acel moment aţi fi vrut să fi eliminat mai din timp cauzele ei.
Tratamentul cu antibiotice poate atrage după el probleme la nivelul colonului, ca urmare a dispariţiei complete din flora bacteriană a unor bacterii benefice, instalându-se în locul lor bacterii rezistente. De aceea este necesar ca pe durata oricărui tratament antibiotic să se consume iaurt, suplimente de Lactobacillus sau vitamina B.
Candidoza este şi ea o sursă de neplăceri de la nivel intestinal şi trebuie tratată din timp. Fie că este consecinţa tratamentului cu antibiotice, fie că are altă cauză înmulţirea ei la nivelul tractului digestiv este un motiv de îngrijorare şi este bine să privim situaţia cu seriozitate.


Utilizarea prelungită a laxativelor sau apelarea la persoane insuficient de bine pregătite pentru realizarea de clisme sau colonohidroterapii pot atrage după ele modificări inflamatorii sau iritative.
Constipaţia este şi ea o problemă majoră a zilelor noastre. Netratată la timp poate conduce la stagnarea materiilor fecale mai mult de 48 de ore în intestin, sau eliminare zilnică dar foarte dificilă. Ea poate fi consecinţa unui intestin leneş, dar şi a unei diete lipsite de fibre, bogată în hrană rece şi uscată. Alimentele calde şi onctuoase, un mediu relxant şi cald, suplimentarea cu fibre, pot ameliora cazurile uşoare de constipaţie. Pentru cazurile grave este mai indicat să apelaţi la un nutriţionist şi la un medic. La fel şi în cazul balonării severe şi a scaunelor moi generalizate.
O dietă bogată în fibre aduce avantaje în ambele situaţii. Normalizează mișcările intestinului, cresc greutatea și dimensiunea scaunului și îl înmoaie. Un scaun voluminos scade șansele de constipație, iar în caz de diaree, fibrele pot ajuta la solidificarea materiilor fecale prin absorbţia apei. De asemenea, fibrele ajută la menţinerea sănătăţii intestinale şi prin reducerea riscului de a dezvolta hemoroizi.


Atenţie însă, adăugarea de prea multe fibre în timp foarte scurt conduce la gaze intestinale, balonare abdominală şi crampe. Suplimentarea cu fibre în dietă se face treptat, pe o perioadă de câteva săptămâni, în paralel cu creşterea consumului de apă. Acest lucru va permite bacteriilor naturale din sistemul digestiv să se adapteze la schimbare.

de Carmen Gheorghe

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
Ce este permeabilitatea intestinală Ce este permeabilitatea intestinală

Condiția de „sindrom de intestin permeabil", a câștigat o mulțime de atenție în ultima vreme. Deşi despre „permeabilitate intestinală", s-a discutat în literatura medicală de peste 100 de ani, doar acum această tulburare…

Cauzele sindromului de intestin permeabil Cauzele sindromului de intestin permeabil

Deși este adevărat că anumite condiții și medicamente pot provoca o permeabilitate intestinală crescută, în prezent există puține dovezi pentru a susține teoria că un intestin poros este cauza directă a oricăror probleme semnificative,…

Glosar de termeni