Nucile

Sub denumirea generică de nuci sau fructe cu coajă lemnoasă găsim la ora actuală mult mai multe sortimente decât cele cu care ne-am obișnuit. 

Ca parte a unei diete sănătoase, nucile sunt una dintre cele mai bune surse vegetale de acizi grași omega-3. Acestea conțin cantități mari de proteine vegetale de înaltă calitate, fibre, minerale, tocoferoli, fitosteroli și compuși fenolici.
Consumul de nuci a crescut în ultima perioadă ca urmare a concluziilor recente privind beneficiile lor pentru sănătate. Astfel, nucile au fost propuse ca o componentă importantă pentru prevenirea bolii coronariene și pentru sănătatea cardiovasculară. De asemenea, studiile epidemiologice au asociat consumul de nuci cu scăderea nivelului de colesterol rău, LDL din sânge, reducerea hipertensiunii și a proceselor inflamatorii, a adipozității viscerale și sindromului metabolic. Mecanismul acestor efecte benefice, constă probabil în interacțiunea sinergică a multor constituenți bioactivi din nuci, care pot influența în mod favorabil toate procesele fiziologice.
Contrar așteptărilor, studiile epidemiologice și clinice sugerează că ele nu cresc riscul de a dezvolta diabet zaharat și nici nu contribuie la obezitate ci, dimpotrivă, consumul lor regulat poate ajuta la scăderea în greutate.
Nucile nu conțin colesterol, dar fracția lor de grăsime conține cantități apreciabile de steroli aparținând unui grup eterogen de compuși cunoscuți numiți fitosteroli. Aceștia sunt componente non-nutritive ale tuturor plantelor care joacă un rol structural important în membranele celulare. Fitosterolii interferează cu absorbția colesterolului și, prin urmare, ajută la scăderea colesterolului din sânge atunci când este prezent în cantități suficiente în lumenul intestinal.
Nucile sunt, de asemenea, o sursă de L-arginină, care ajută la îmbunătățirea stării de sănătate a pereților arterelor, făcându-le mai flexibile și mai puțin predispuse la formarea cheagurilor de sânge.
În concluzie, sunt nutritive și ușor de pus în bagaj chiar și atunci când suntem pe picior de plecare. Amestecul lor de acizi grași omega-3, proteine și fibre ne va ajuta să ne simțim plini și suprimă pofta de mâncare. În plus, spre deosebire de fructe și legume, nu sunt perisabile.
Cele mai populare nuci comestibile sunt migdalele (Prunus amigdalis), alunele de pădure (Alun), nucile obișnuite (Juglans regia) și fisticul (Pistachia vera), la care se adaugă semințele de pin (Pinus pinea), nucile de caju (Anacardium occidentale), nucile pecan (Carya illinoiensis), nucile de Macadamia (Macadamia integrifolia) și nucile de Brazilia (Bertholletia excelsa). Arahidele (Arachis hypogea), deși botanic nu sunt nuci ci fac parte din familia leguminoase, sunt deseori identificate ca făcând parte din acest grup.

Nucile obișnuite
Sau nucile englezești cum mai sunt ele numite, sunt dintre cele mai consistente şi sănătoase alimente cunoscute şi sunt ușor digerabile și se situează chiar înainte de soia ca savoare și calitate în dietele celor care au renunțat la carne. Aduc multă vitalitate în trup şi sunt cea mai bună alegere pentru cei care se confruntă cu oboseala.

Nucile au foarte puțină apă, doar 5%, în schimb conțin substanţe proteice între 12% și 25%, din grupa globulinelor (de natura celor din lapte şi ouă) și grăsimi până la 77,5%. În această direcție întrec carnea ca valoare calorică, având în schimb o toxicitate de câteva ori mai mică.
Sunt cele mai bogate fructe în cupru şi zinc. Acestea mai conțin provitamina A, vitamine din complexul B (B1, B2, biotina, colina) și vitaminele C, E, F, P. Întrucât conţin tocoferol (vitamina E), care contribuie la scăderea conţinutului de colesterol din sânge şi au o cantitate foarte redusă de hidraţi de carbon, miezul de nucă este admis și în regimul diabeticilor.
Antioxidanţii conţinuţi în miezul fructului reglează pe cale naturală nivelul colesterolului în sânge şi, implicit, tensiunea arterială. Consumul periodic de nuci proaspete întăreşte vasele de sânge şi previne deteriorarea acestora, mai ales la vârstnici. Datorită bogăţei în vitamina E, consumatorii de nuci prezintă risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi ţin arterele flexibile, inima sănătoasă şi previn apariţia atacului vascular cerebral, arată un studiu american recent. Specialiştii ne sfătuiesc să consumăm nuci mai ales după o masă bogată în grăsimi pentru a atenua efectele lor negative asupra organismului.
Nucile conțin acizi omega-3 și omega-6 și sunt una dintre cele mai mari surse naturale de grăsimi polinesaturate. Grăsimile protectoare din nuci înlătură efectele grăsimilor saturate din dietă. Acidul alfa-linolenic din nuci este benefic pentru cei cu tulburări de ritmului cardiac. Studiile au arătat că persoanele care mănâncă nuci de cel puţin două ori pe săptămână prezintă un risc de două ori mai mic de a suferi o criză cardiacă subită, faţă de cei care nu mănâncă deloc nuci.
Nucile reduc cu aproximativ 30% riscul de boli coronariene. Rezultatele unui studiu efectuat la Universitatea Loma Linda și publicat în 1993, în New England Journal of Medicine a stabilit că nucile au fost benefice în reducerea nivelului de colesterol din sânge și protejarea împotriva bolilor de inimă.
Un alt studiu din 2006 a pus în evidență că nucile au fost la fel de eficiente ca uleiul de măsline la reducerea inflamației după o masă copioasă. Autorii acestui studiu au recomandat consumul a opt nuci pe zi pentru a obține efectele dorite.
Miezul de nucă prăjit combate infecţiile urinare, dar în acelaşi timp poate fi folosit şi pentru a scăpa de tuse. Este un excelent vermifug, eliminând în special tenia. Datorită conţinutului bogat în cupru, nucile sunt indicate și în dieta persoanelor cu anemie.
Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice și are efecte benefice și în caz de acnee.
Nucile conțin vitamina B1, care joacă un rol esenţial în metabolismul glucidelor şi este absolut necesară pentru funcţionarea normală a musculaturii şi a sistemului nervos. Consumul de nuci creşte pragul de toleranţă pentru durere şi aduce o contribuţie importantă la menţinerea tonusului musculaturii netede, fiind implicat şi în procesele de transmitere neuromusculară.
Miezul a patru nuci prăjite rezolvă constipaţtia. Acelaşi efect se obţine şi dacă nucile se ţin în apă câteva ore înainte de a fi mâncate. Nucile conţin tanin, cu efect astringent, de aceea sunt folositoare şi în tratamentul diareei.
Datorită conţinutului bogat în cupru, nucile sunt indicate în dieta persoanelor cu anemie, a persoanelor cu reumatism şi artroze, în stări precanceroase şi tuberculoză, în special tuberculoză osoasă şi, de asemenea, la bolnavii de sifilis și blenoragie. De asemenea este de un excelent ajutor în tratamentul scrofulozei, pentru ca favorizeaza drenajul limfei și al pielii.
Datorită acizilor graşi omega 3, antioxidanţilor şi fitosterolului, nucile aduc beneficii pacienţilor dianosticaţi cu diabet de tip II, menţinând sub control limitele de insulină. Potrivit experţilor, un aport zilnic de 30 de grame de nuci reduce riscurile agravării bolii într-o proporție mult mai mare decât un regim hipocaloric și hipolipidic.
Bărbaţii ar trebui să consume des nuci, deoarece aceste fructe tratează sterilitatea şi impotenţa.
Nucile sunt un adjuvant excelent în tratamentul disfuncţiilor endocrine, tulburărilor hipofizei, insuficienţei suprarenale, tulburărilor de ciclu menstrual şi de menopauză. Datorită aportului de vitamina E și a prezenţei unor substanţe reîntineritoare care protejează şi curăţă vasele de sânge nucile sunt foarte indicate în tratamentul sterilității și a impotenţei, în special în prevenirea impotenţei vasculare care reprezintă peste 50% din cazurile de impotenţă.
Cercetările moderne au arătat că nuca este un bun stimulent al memoriei şi e recomandată celor ce depun un efort intelectual sporit. Conţinutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în tratamentul asteniei, întârzierilor de creştere, tulburărilor sistemului nervos. Pentru cei surmenaţi şi slăbiţi, un pumn de miez mărunţit se amestecă cu o lingură de miere, după care se bea un pahar cu suc proaspăt de fructe.
Datorită conţinutului mare de grăsimi uşor de asimilat şi care nu cresc colesterolul, nucile sunt esențiale în curele de îngrăşare. Persoanelor care vor să-şi mărească greutatea fără a risca o creştere bruscă a colesterolului, o suprasolicitare a aparatului cardiovascular ori apariţia unor probleme cum ar fi celulita ori vergeturile, le este călduros recomandat acest aliment.
Pentru mărirea capacităţii de memorare şi pentru perioadele de solicitare, mai ales în perioada examenelor, se pot consuma zilnic 10-15 nuci amestecate cu 4 linguri de miere de albine. Amestecul se savurează pe îndelete mestecând bine.
Pasta obţinută din miezul a opt nuci verzi măcinate şi o lingură de miere polifloră este un preparat energizant cu efecte benefice în combaterea aterosclerozei, colesterolului şi a stresului. Terapia trebuie urmată trei-patru săptămâni şi vă va scăpa şi de dureri de cap şi migrene. Consumul lor este indicat și ca adjuvant în tulburările stomacului şi a intestinelor, ulcere, dispepsii, iritaţii, diaree sau constipaţie.
Stratul exterior al unei nuci decojite, de cele mai multe ori cu gust amar, conține până la 90% din antioxidanții din miezul de nucă, de aceea unii specialiști recomandă consumul nucii nedecojite.
Dacă nu depăşim 100 de grame pe zi, putem mânca nuci zilnic timp de o lună fără a ne confrunta cu neplăcerile cauzate de afte şi inflamaţii bucale. Dacă ele totuşi se apar, o linguriţă de miere de albine sau de macerat la rece de salvie plimbată prin gură va rezolva problema.
Sfărâmat în mixer sau făcut pudră, miezul de nucă nu mai provoacă iritații. Dacă însă ne dorim să le mâncăm întregi, vom avea grijă să le mestecăm îndelung înainte de a fi înghiţite.

Uleiul de nucă
Se obţine doar pe cale industrială, prin presare la rece. Are un puternic efect de reducere a colesterolului, fiind, de asemenea, tonic vascular şi vermifug. Se administrează 3-4 linguriţe pe zi, de preferinţă pe stomacul gol. În caz de ateroscleroză se face o cură de minim 6 luni cu ulei de nucă, din care se iau 3-4 linguriţe pe zi. Ajută la diminuarea colesterolului, curăță vasele de sânge de depuneri, ajută la redobândirea elasticităţii şi rezistenţei acestora, stopând procesul de sclerozare.

Având 73-84 % acizi graşi polinesaturaţi, uleiul de nucă se situează pe primul loc între uleiurile nesaturate, înaintea uleiului de soia (50-60 %) şi al celui de porumb (40-50 %). Datorită conţinutului bogat în acizi graşi polinesaturaţi sau esenţiali, este indicat în curele de protecţie a aparatului cardio-vascular. În caz de hipercolesterolemie, este indicată o cură de 8-10 zile/lună, cu 2 linguri luate dimineaţa, pe nemâncate. Are şi proprietăţi tonice.
Este indicat doar uleiul presat la rece. Doza de consum curent oscileaza între 20 și 40 gr/zi, în funcţe de necesarul de lipide şi de puterea focului digestiv al fiecărui pacient. Pentru tratamentul teniazei, se consumă timp de 3 zile consecutiv, în locul mesei de seara, o salată de cartofi preparată cu 60 ml de ulei de nucă.
Nucile nu provoacă tulburări şi dificultăţi de digestie dacă sunt corect asociate. Nu se mănâncă nuci la o cină copioasă sau la prânz. Ele se combină bine cu crudităţi, dar nu se recomandă asociate cu carnea, făinoasele, amidonul, produse de patiserie și dulciuri.
Atenție. Deși nucile nu sunt contraindicate celor bolnavi de hepatită, ei vor trebui să le consume în cantităţi foarte mici.

de Carmen Gheorghe

 

 

Nu sunt comentarii la acest articol!

Adauga un comentariu

Comentariile care contin injurii, un limbaj licentios, instigare la încalcarea legii, la violenta sau ura vor fi sterse. Ii încurajam pe cititori sa ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate.

Introdu numarul din imagine:
security
Ce este permeabilitatea intestinală Ce este permeabilitatea intestinală

Condiția de „sindrom de intestin permeabil", a câștigat o mulțime de atenție în ultima vreme. Deşi despre „permeabilitate intestinală", s-a discutat în literatura medicală de peste 100 de ani, doar acum această tulburare…

Cauzele sindromului de intestin permeabil Cauzele sindromului de intestin permeabil

Deși este adevărat că anumite condiții și medicamente pot provoca o permeabilitate intestinală crescută, în prezent există puține dovezi pentru a susține teoria că un intestin poros este cauza directă a oricăror probleme semnificative,…

Glosar de termeni