Bunatatea nu este un moft, ci o necesitate neincetata a unei vieti infloritoare
Ne confruntăm cu o Epocă de gheață a inimii, care a început aproximativ odată cu Revoluția industrială și continuă în zilele noastre. Cauzele sunt numeroase: noi condiții de trai și de muncă, aplicarea în masă a noilor tehnologii, declinul ideii de familie, marile migrații în care oamenii au fost dezrădăcinați din locurile de baștină, slăbirea valorilor autentice, fragmentarea și superficialitatea lumii contemporane, ritmul trepidant al vieții. Nu este o nostalgie față de trecut, dimpotrivă, trăim într-o epocă extraordinară. Dacă ne dorim să amplificăm solidaritatea, bunătatea, grija față de ceilalți, avem la dispoziție mult mai multe cunoștințe, instrumente și posibilități decât în trecut. Totuși, Epoca de „gheață emoțională” prin care trecem este îngrijorătoare, mai ales prin faptul că este însoțită de o pandemie a depresiei și a atacurilor de panică, două afecțiuni corelate în psihologie cu lipsa căldurii sufletești și a comunicării autentice cu ceilalți. Însăși bunătatea pare o calitate superfluă și totuși este un factor central în viețile noastre, având un potențial surprinzător de mare de transformare. Motto-ul lui Dalai Lama: Religia mea este bunătatea – este una dintre cele mai simple și eficiente căi de acțiune transformatoare moderne. E un fel de E = mc2 a Spiritului.
Suntem, însă, totodată și specia cea mai crudă și mai nemiloasă de pe planetă. O perspectivă unilaterală asupra naturii umane este falsă și periculoasă. Nu cunoaștem încă pe deplin cine suntem. Nu am ajuns la versiunea noastră desăvârșită, îndumnezeită. Suntem capabili atât de cele mai atroce crime, cât și de cele mai inspiratoare și sublime acțiuni. Depinde de noi. Este alegerea pe care fiecare dintre noi este necesar să o facă: fie să pornească pe calea egoismului și a distrugerii, fie pe calea solidarității și a bunătății. În acest incitant, dar periculos, moment al istoriei, bunătatea nu este un lux, ci o necesitate. Dacă ne vom trata unii pe alții și planeta pe care trăim cu mai multă bunătate, vom supraviețui și chiar vom înflori ca ființe umane.
Fragment din articolul Bunătatea nu este un moft, ci o necesitate acută neîncetată a unei vieți ce se vrea înfloritoare din revista Yoga Magazin 105/106